Idilă lungă… cât o vară…

garaÎn general nu sunt un tip obraznic,
Nu am tupeu și nu agăț femei,
Dară acolo-n gară, la Constanța,
Nu știu de ce, dar parcă n-am fost eu.

Nu pot uita când te-am văzut acolo,
În marea vânzoleală din peron,
Stăteai pe bancă, singurică, tristă
Și m-am simțit atras de chipul tău.

Ai fost un coup de foudre pentru mine
N-aș fi crezut cât pot să mă implic,
Eu pentru tine cred c-am fost salvarea
Și m-am aflat la locul potrivit.

Puteam fi chiar și un subiect de carte,
Sau personaje într-un film banal,
În cea mai tare dragoste de-o vară
Aici, în Vama de pe litoral.

Dar noi ca două păsări călătoare,
Suntem mânați de soartă, de destin,
Pierduți suntem în propriile patimi
Amanți, ai unui secol în declin.

Te simt mai rece, dornică de ducă,
Părerea mea c-a fost doar un capriciu,
Iubirea noastră lungă cât o vară
O să-mi rămână în suflet, un deliciu.

De vei pleca, mai am o rugăminte:
Să-mi lași deschisă ușa de la hol,
Să nu îți uiți halatul, e pe scaun,
Iar cheia casei las-o sub covor.

Ai fost ca o cometă pentru mine,
Pe care o aștept în continuare,
Nu pot s-accept pentru nimic în lume,
Ideea unei stele căzătoare.

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.