Acum când stau în casă, mă tot gândesc la tine,
Am cam ratat momentul intrării tale-n lume.
Îmi recunosc greșeala, să nu fii supărată,
Am să îmi iau revanșa, dându-ți iubirea toata.
Nu mă gândeam în urmă că voi primi în dar
Pe scumpa Amelia, ce-am pus-o într-un ierbar
Cu grija unei mame, exagerate chiar.
Ești o minune scumpă, ești Universu-n sine,
Sărit-ai, iată, anul și mergi chiar foarte bine.
Cât despre veselie, râs, joacă, giumbușlucuri,
Nu am a zice o vorba, nu știi ce mult mă bucur!
Ești o minune mica, cuvinte de prisos,
M-au molipsit lipiciul și râsul tău haios.
Mai e puțin și vine o mare sărbătoare
A tuturor cu nume frumos, gingaș de floare,
Așa că, Amelia, nepoata mea tăcută,
Iubirea pentru tine, e o icoana sfântă.

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul.