Confesiunea unui deținut

prisoner

Să moară mama dacă voi minți,
Pe cine credeți c-am văzut aseară?!
După bătaia trasă de presari,
Iisus Hristos venit-a să mă vadă.

Să nu am parte de noroc, vă jur,
Popa Mihai îmi stă drept mărturie,
E la pârnaie pentru un viol
C-o fată ce-o iubea la nebunie.

Eu sunt închis că am comis o crimă
Și vreau să știți că n-o tăgăduiesc,
Regretele-mi tardive sunt deșarte,
Iar mortul va rămâne mort mereu…

Da, am greșit și-mi merit condamnarea,
Dar asta nu mă scuză cu nimic,
Nu pot să-mi spăl cu detergent păcatul
Și asta mă omoară pic cu pic…

Iisus m-a așezat la El în brațe
Și mi-a șters urmele de la bătăi,
Am plâns ca un copil pe al Său umăr,
Dar sângele vărsat m-apasă greu…

Degeaba îmi acorzi a Ta iertare,
Mă bucură din plin iubirea Ta,
Dar ce să fac cu mine, Hristoșele?!
Ce-am făcut, nu uit oricât aș vrea!

Ce fericit sunt fiindcă esti cu mine
În viața asta, chiar și după ea,
Îți mulțumesc că m-ai iertat, Iisuse,
Dar lasă să-mi port crucea că-i a mea…

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul.

Fericire…

img_3737

Mi-ai spus cândva, atunci, la început,
Te cunoscusem de puține zile,
Că sunt un tip de treabă, liniștit
Și că te simți cu mine foarte bine.

La fel și eu voiam să-mpart cu tine,
Nectarul dulce al unei noi iubiri,
Care să-ți spună seara, la culcare,
Ce fericit cu tine eu mă simt!

Nu trebuie să facem din cuvinte
Parada bunelor intenții în amor,
Să dăm în clocot de iubire multă
Cu jurăminte care știm că mor.

În seara asta, rece și pustie,
Mă bucur tare de tăcerea ta,
Chiar de nu-mi spui: „Ce mult îmi placi, iubite!”
Privindu-ți ochii ei îmi spun că da.

E atâta liniște că îți aud suflarea,
Mă furișez ușor pe brațul tău,
Lăsându-ți pradă buzele-mi flămânde,
Învăluit de drag sărutul tău.

Elogii clipei care ne-a unit,
Care aprinde steaua de iubire
Ciupește-mă să știu că nu visez,
Că ești a mea și-n viața care vine!

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul!