De fapt te știm prezentă tot mereu,
Faci parte din cotidianul vieții noastre.
Chiar de lipsești puțin din peisaj,
Absența ta, să știi că se cunoaște!
Ne fie timpul numai sărbătoare,
Tu ești aceea care ne iubește,
Chiar de ne mai certăm câteodată,
Ai grijă tot mereu să ne unești.
Veselă, vorbăreață, ocupată,
Cu-o energie de invidiat,
Nu aveai stare, tot mereu cu treabă,
Făr-a fi rea, cu drag ne dojeneai.
Păreai mai obosită, tristă câteodată,
Dar gândul tău era plecat la noi,
Cu-o grijă poate mai exagerată
Să nu avem nici lipsuri sau nevoi.
Așa te știm, corectă, drăgăstoasă,
Un munte de iubire și de dor,
Greșit-am toți față de tine, mamă,
Noroc că sufletu-ți ne-a fost judecător.
Tu ne-ai fost dar, de undeva trimisă,
Ne bucurăm din suflet să te-avem,
Fii tare, lasă viața ca să curgă!
De multe clipe să ne bucurăm!
Să le lăsăm încolo de probleme!
Mai lasă grijile și altora!
Fă-ți un look nou, șochează-ne ca-n filme!
De-al cărui happy-end ne-om bucura.
Avem de toate, dar ceva lipsește
Și-acea lipsă e persoana ta.
Gândește-te că viața-ți-e frumoasă
Și noi, cu toți, avem un loc în ea!

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul.