Pupicei și covrigei

Jasmine_pupitelCât să numeri pân’ la zece
Timpul a fugit și trece…
Ei, Jasmine, Jasmine, Mărie,
Noduleț cu pălărie,
Sau Mărie, Mărioară
Cel mai vechi tango din țară…
Dintr-o bebelusă mică,
Iată că avem acum
O fetiță măricică,
Scumpă, blondă și dulcică,
Ochi albaștri, gura mică,
Cu zulufii fluturând
Și cercei în urechiușe
Parcă zici că e păpușă!
Ei, acum fiind măricică
Merge fata singurică,
Nu stă locului o clipă,
Fuge, cade, se ridică,
Parcă e Hopa Mitică!
Cu vorbitul… gângurește,
Dar cuvinte nu rostește,
Decât ma-ma, ta-ta, a-pa,
Restul, așteptăm firește
Să vorbească românește!
Se răsfață, are toane,
Face mofturi și fasoane,
Dar se joacă, face haz,
Chiar de plânge, nu-i necaz!
Fiind frumoasă și cochetă
I-a luat Adi tricicletă,
Cu mâncarea-i binișor…
Dar ce-i place multișor
E covrigul uriaș,
Scos fierbinte din cuptor…
Că-i cu mac, susan, semințe,
Aici n-are preferințe.
După ce s-a ospătat
Vine cheful de dansat.
Și-uite așa ne trece ziua,
Nu ne plictisim deloc,
Ea e marea noastră grijă,
Dar și marele noroc.
Iar când pleacă seara acasă,
Ne dă mulți, mulți pupicei,
Scumpa noastră, Jasminica,
Topită după covrigei.

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul.

 

Please follow and like us:
fb-share-icon20

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.