O, Doamne Sfânt, al vieții mele Domn
Ce se întâmplă-n lume nu e bine!
Mă rog, Măriei Tale, ca supus
Să vii urgent, nevoie e de tine!
Din milioanele de inși ce le-ai dat viață,
Întoarce-i, Doamne, că au luat-o prost
Pamântu-ntreg a-nebunit… nu-i bine,
Te vrem iar pastor, cum ai fost…
Tu, ce ne ierți pe fiecare,
Cu toate astea mult ne mai mințim,
Știm ca Tu ne ești liniștea și pacea,
Cu toți la tine-n brațe-o să murim…
Pământul a ajuns un balamuc
Cu mulți smintiți, ce și-au pierdut credința,
Suntem bolnavi în viața ce-o trăim
Iar cel viclean ne-a luat la el și mintea!
La vremea asta nimic nu-i de iertat
Și-așa în mila Ta, le-ai șters pe toate,
Noi suntem cei care te-au răstignit,
Iar sângele Tău sfânt a șters păcate.
Prin Tine, Doamne, spune-le adevărul
Ca să priceapă cel din urmă prost
Că la sfârșit pierim ca și un abur,
Iar fără Tine n-avem niciun rost!
Se prăvălesc oceanele mâniei
Să spargă zidul monstru dintre noi
Credința, dar și Sfânta Ta Treime
E leacul și iertarea pentru noi!
Și-aș mai avea o ultimă dorință
Rămân smerit, căzut, în fața Ta
Copiilor bolnavi din lumea toată,
Fă-i sănătoși, că mare-i mila Ta!

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea, mare cât tot Universul!