Floare de iasomie, floare dragă mie

iasomie2
Ei, iată c-a venit și primăvara,
Cu tot alaiul ei sărbătoresc,
Cu timp ploios, cam mohorât și rece,
Dar și cu multe flori ce le iubesc.
Dar dintre toate-aceste nestemate,
E una după care eu tânjesc…
E albă, pură, cu miros fantastic,
E floarea după care mă topesc!
Mi-am pus în glastră flori de iasomie,
Parfumul lor, pe loc m-a năucit…
Despre Jasmine, ce să vă spun, prieteni?!
Ea este floarea ce m-a înrobit.
E numai grație, răsfăț și zâmbet,
E o minune, e un dar ceresc,
A împlinit un an, celebra floare,
Pe care nu mă satur s-o privesc.

Dară Jasmine mai este și Maria,
Cea sfântă și în cer și pe pământ,
E darul, e comoara noastră dragă,
Pe care eu o laud și o cânt.

Iară petalele din flori căzute
Le-am strâns ușor și-n taină le-am ascuns,
Le-am încuiat pe rând la mine-n suflet,
Să le păstrez cât voi fi pe pământ…

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul.