Cu gândul la Marea Unire

hora-unirii

Hai sosiți cu mic, cu mare,
Vine marea sărbătoare,
Vin aleșii parfumați,
Cu fanfare și cârnați.
Uite țuica și salamu’,
Ia sarmaua lu’ Onțanu,
Bâlci pe plan național,
Ce îl ținem an de an.
Punem flori pe la statui
În acordul imnului,
Tămbălău și gălăgie
Pentru-a țării armonie.
Vă zgâiți ca tolomacii
Să vă admirați bogații,
Care acum, ce să vorbim?!
Nu mai pot de-al țării chin!
Mai haliți câte un mic,
Hai, că nu costă nimic!
Luați și un pahar de bere,
Vezi ce bine-o ducem, vere?!
***
Voi români, din toată lumea
Prindeți-vă dar acuma
Adunați cu mic, cu mare
Din hotare în hotare,
Să jucați hora unirii,
Într-o țară a iubirii.
Arătați deci, lumii-ntregi
Cine sunteți și ce vreți…
Frați om fi cu lumea toată,
Însă brânza e cu plată…

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul.

Please follow and like us:
fb-share-icon20

Îngeri cu aripi arse

inger2

Ce grozăvie, ce nenorocire…
De ce a trebuit sa fie asa?!
Blestem prea greu, căzut pe capul vostru,
Cum și cu ce erați datori cuiva?!
Răpiți prea timpuriu din casa voastră,
Lăsând părinți cu sufletul distrus,
Ce nu mai au nici lacrimi să vă plângă,
Fantome vii, îndoliate cruci…
Cum poți s-accepți carnagiul, tragedia?!
Ați fost trimiși într-un exil impus
De un sistem bolnav, de-o mascaradă,
De zdrențe ariviste fiind condus.
Voi, toți răpiți din floarea vieții,
Lăsați pe veci nemângâiați
Și ca o ironie amară a vieții,
Veniți la un concert de rock… să vă distrați…
Jalea și-a pus stigmatul peste oameni…
Măcar să învățăm și noi ceva…
Prin jertfa voastră, voi ne-ați dat speranța
Că poate totuși îndreptăm ceva…
Când v-au văzut venind spre ei,
Sfinții amarnic s-au rugat
Și Maica Domnului v-a luat în brațe
Iară Iisus pe toți v-a sărutat.
Rămâneți dar… acolo sus, pe boltă
Copii frumoși, îndrăgostiți și puri,
Chiar dacă aripile v-au fost arse,
Plutiți pe marea albastră dintre lumi…
Iar noi avem o sfântă datorie:
Rămânem toți de pază la hotar,
Răul făcut să nu se mai repete
Și ne vom regăsi într-un final…

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul.

Please follow and like us:
fb-share-icon20

Ai fost…

street

A fi sau a nu fi, ce pot a spune?!
Confuz, cum sunt, a-ți da răspuns e greu,
Plutesc pe-o mare de incertitudini
Și valurile mă izbesc din greu.

Furtună mare e la mine-n suflet,
Taifunul burlăciei nu-i ușor,
Hoinar de ani pe-o viață în derivă
Și hula din ocean o simt din greu.

Îmi pare că te văd prin ceața deasă,
La fel și glasul parcă ți-l aud,
Mi-e dor de silueta-ți grațioasă,
Ce cu ardoare o mai port în gând.

Ai fost limanul meu, ai fost speranța,
Din pluta sihăstriei vreau să fug,
Să-mi regăsesc și rostul, dar și pacea
Și fericit la sânul tău să plâng.

Erai de-o sexualitate maladivă,
Ce-o răspândeai prin fiecare por,
Mă fascinai de fiecare dată,
Când te vedeam trecând încet, domol.

Ai fost pentru o vreme specială,
Erai atracție, erai imbold,
Vedeam în tine dragostea finală,
Speram că-n brațe-ți, Venus, am să mor.

Treceai cu frumusețea-ți de fecioară,
Împrăștiind parfum și mult amor
Iar cu ținuta ta imperială
Stârneai instincte, patimă și dor.

Erai pe soclul tău, erai divină,
Uitându-mă la tine eu speram
C-ai să cobori din visurile mele
Și-ai să transformi dorința în real.

Când îmi zâmbeai se deschideau zăgazuri
Pline de dragoste și de dorinți,
Te-asemuiam cu poza unei zâne,
Iară pe mine mă vedeam un prinț.

Cuprins de frumusețea-ți ireală,
De fiară, cu privirea de cristal,
Iubirea mea, tu cobra mea regală,
Mi-ai picurat pe veci otrava ta.

Dar ai ales ca să rămâi comună,
Ca și o floare moartă-ntr-un ierbar,
Ți-ai pus basma și-ai devenit un nimeni,
Acuma ești nevasta altuia…

Ai vrut să mergi cu ei, la clasa a II-a,
În trenul ce se-ndreaptă spre final,
Păcat că ai topit noian de patimi,
Ca și o apă într-un râu banal.

Chiar de te-am întâlnit în fuga străzii,
Nostalgic te-am privit și mut de dor,
Tu vei rămâne unica iubire,
Cu-al ei parfum intens, amețitor.

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea mare cât tot Universul.

Please follow and like us:
fb-share-icon20

In memoriam…

candle_Candle_light_4010

Mă-nclin în fața neputinței mele,
Aș vrea ca să ajut, dar nu știu cum,
Am rămas mut în fața tragediei
Mai pot să comentez? Spuneți-mi cum!
Se țin belelele de noi ca scaiul…
Mi-e dor de-o veste bună să aud,
M-am săturat de boli, violuri, crime
Și-ncerc cu greu, în mine, să m-ascund.
Atâtea vieți curmate dintr-o dată,
Atâția tineri dintre noi s-au dus
Din cauza inconștienței crase
Și-a patimii prea mari pentru bănuți!
Cei vinovați își vor primi pedeapsa,
Dar care-i vina celor ce s-au dus?!
Ai grijă măcar Tu, Mărite Doamne,
La Tine mi-e speranța să-i ajuți.
Și împreună noi, cei care-i plângem
Să fim uniți, umani și solidari,
Să ne-arătăm că dragostea învinge
Și-n fața morții, noi rămânem tari.

Al dumneavoastră A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea, mare cât tot Universul.

Please follow and like us:
fb-share-icon20