Pentru ai nostri dragi conducatori…

casa_poporului

Am vrut schimbare, am făcut-o!

Dar cu ce preț?! M-am săturat…

Și-acuma sunt la cârma țării

Toți nihiliștii și lingăii…

Cele mai mari putori de hoți

Mânați de-un singur dor cu toți

Să fure țara, s-o belească

S-o termine, să o sfârșească.

În numele legalității,

Democrației și dreptății,

Ei n-au alt scop în astă lume

Decât să mintă și să fure,

Ei fac averi imense, colosale,

Dau tunuri mari de milioane,

Nu se încurcă, ca să zic…

Furturi minore, mizilic…

Și-au tras și case,

Cam nasoale…

Adevărate catedrale,

Mii de hectare de pământ,

Parcă doi metri nu le-ajung!

Oamenii ăștia au de toate

Dar mai ales imunitate.

Noi ceilalți, o înțelegem,

Nu suntem mai presus de lege…

Iar dacă ajung cumva să-i lege

Scot la iveală, se-nțelege

Un scut de boli să îi păzească

De a detenției năpastă.

Nu pot scăpa de aroganță,

De datul inutil din clanță,

Se pun pe scris cărți și romane…

Ce genii neînțelese, Doamne!

Dar într-o noapte am visat

Că m-a făcut mama împărat

Și tot în vis, ce mi-am dorit?

Să-i judec pe înavuțiți!

Mamă, ce vesel mai eram!

Numai de mine depindeau,

La ce torturi și ce suplicii

Să îmi tratez acum „amicii”?

Vreau să vă spun, când m-am trezit,

Am fost eu însumi îngrozit

La ce corecții am aplicat

Și ce pedepse au îndurat!

Noroc că a fost un vis și atât,

Dar o întrebare tot mă doare:

Să fie ele visele

Surse de vești premonitoare?

 

Al dumneavoastră A.

Vă iubesc și vă aștept în inima mea, mare cât tot Universul.

Please follow and like us:
fb-share-icon20