Spuneți-mi, dragi compatrioți,
Cum am putea scăpa de hoți?!
Nu mai există vreo măsură
Până și el, somnul, ne fură…
Am dat subsolul, dăm pământul,
Prin buzunar ne suflă vântul
Și noi ce facem? Futem crângul!
Când, într-o zi, nu mi-a fost bine
Sunat-am medicul să vie
La mine acasă. Dar, stupoare!
S-a angajat peste hotare…
Am apelat la țața Vica
Căci ea rămase singurica,
Să ne trateze mititica
De bătături, ba de măsele…
Chiar și de gâlci,
Probleme grele…
Noi facem bine-n Europa,
Iară pe noi ne face popa…
A vieții mare șmecherie
E ca să faci politichie!
Să le promiți ce vrei, drăguță
Până-ți vezi sacii în căruță,
Poți să îți dai chiar și cuvântul
Și de te-oi supăra pe noi,
Îți iei cuvântul înapoi…
C-ai să răspunzi, nu-ți fie teamă,
Nu dai la nimeni socoteală…
Vrăjiți-i că pe viitor
Tot ce-i mai bun va fi al lor,
Voi, în prezent, să aveți totul
Și ce-o fi după voi, potopul!

Al dumneavoastră, A.
Vă iubesc și vă aștept în inima mea, mare cât tot Universul!